Analiza Bellanima: Interventia pluridisciplinara, solutia pentru tratarea pacientilor afectati de boli organice si depresie

Dupa o analiza detaliata asupra impactului depresiei in evolutia pacientilor cu boli organice cronice, Centrul Medical Bellanima, reprezentant national al European Depression Association (EDA), a emis o sinteza a modalitatilor de interventie in astfel de cazuri, conform recomandarilor de bune practici ale societatilor medicale internationale.  Este oferit astfel un instrument pentru practica zilnica a profesionistilor implicati in ingrijirea pacientilor afectati de boli somatice cronice si depresie: medicii de familie, medicii curanti pentru boala organica, specialistii in sanatate mintala – psihiatri, psihologi, psihoterapeuti.

Este important sa readucem acest subiect pe agenda publica intrucat oferim in acest moment solutii si abordari terapeutice concrete la problema depresiei si a implicatiilor acesteia in bolile organice cronice, dupa ce am semnalat deja riscurile acestor comorbiditati, a declarat Codrut Tonoiu, manager general si cofondator al Centrului Medical Bellanima. Exista 3 piloni  importanti in gestionarea depresiei in comorbiditati: medicii de familie, medicii curanti si specialistii in sanatate mintala. Foarte important de stiut este si ca tratarea eficienta a depresiei in cazul bolilor cronice, considerate o problema de sanatate publica la nivel mondial[i],  inseamna un impact financiar mai redus generat de aceste boli, daca tinem cont de faptul ca depresia netratata creste cu 50% costurile medicale asociate bolilor cronice[ii], a adaugat acesta.

Beneficiile aduse de tratarea depresiei in cazul bolilor cronice[iii]:

  • Creste calitatea vietii pacientului – cei afectati de depresie au o perceptie mai negativa asupra propriei stari de sanatate, resimt mai mult durerea fizica si au o functionalitate mai redusa[iv], avand nevoie de ajutor specializat pentru a depasi aceste stari.
  • Sprijina pacientul in gestionarea mai buna a afectiunii cronice, dar si in adoptarea schimbarilor de stil de viata benefice sanatatii sale – dieta, exercitiu fizic, renuntare la vicii etc. Spre exemplu, terapia cognitiv-comportamentala ii ajuta pe pacienti sa isi stabileasca obiective pentru a schimba diverse obiceiuri nocive si sa dezvolte abilitatile necesare pentru a adopta comportamentele dorite[v].
  • Creste probabilitatea aderentei la tratamentul prescris, crescand astfel sansa unui mai bun control al bolii somatice[vi] (pacientii cu depresie au un risc de 3 ori mai mare de noncomplianta la tratamentul recomandat pentru afectiunea organica[vii]).
  • Poate scadea riscul de mortalitate al pacientilor (de exemplu, la pacientii care au suferit un infarct miocardic si care sufereau si de depresie riscul de mortalitate s-a dovedit a fi de 5 ori mai mare decat cei care nu sufereau de depresie[viii]).

Tratarea depresiei este esentiala in evolutia favorabila a pacientului cronic, iar ignorarea acestui aspect inrautateste semnificativ prognosticul, a declarat dr. Roxana Stoean, medic primar psihiatru la Centrul Medical Bellanima. La fel de importanta este si informarea corecta privind medicatia antidepresiva: daca este prescrisa si monitorizata corect, eventualele interactiuni medicamentoase sunt minimizate. De asemenea, interventia psihoterapeutica[ix] are rolul de a mobiliza resursele pacientului in vederea adaptarii la noul sau context de viata si de a-l sprijini pe parcursul unui tratament care poate, in anumite cazuri, sa ii afecteze calitatea vietii. In general, cele mai bune rezultate sunt obtinute din combinatia celor doua metode de tratament.

 

Abordarea pluridisciplinara in cazul pacientilor cu boli cronice: rolul medicului de familie, al medicului curant pentru boala organica, al psihiatrului si al psihoterapeutului

  1. Medicii de familie si medicii de specialitate sunt in general primii care pot depista depresia la pacientii cu boli cronice. Conform hartii de interventie propuse, primul pas este aplicarea screeningului de rutina  pentru depistarea depresiei (care cuprinde cateva intrebari si poate fi aplicat si intrerpretat pe loc) pentru toti pacientii cu boli cronice:
  • la prima prezentare,
  • la 3-6 luni dupa prima prezentare,
  • ulterior, din 3 in 3 luni sau in functie de evolutia bolii sau de factorii psihosociali la care este expus pacientul (detalii in harta alaturata acestui comunicat). Daca boala cronica prezinta o evolutie favorabila, screeningul se poate aplica apoi anual.

Daca scorul pacientului nu este situat in limitele normale, este necesara directionarea spre o evaluare amanuntita, realizata de catre medicul psihiatru sau psihologul clinician.

  1. Urmarirea de catre medic a compliantei pacientului/apartinatorilor privind punerea

in practica a recomandarii de a consulta un specialist in sanatatea mintala.

  1. Interventia terapeutica integrata a medicului psihiatru si a psihoterapeutului.
  2. Coordonarea ingrijirilor asigurate de medicul de familie, medicul specialist, medicul psihiatru si psihoterapeut. Acestia trebuie:
  • sa se informeze reciproc – prin documente medicale – privind modificarile realizate in tratamentul primit de pacient;
  • sa evalueze periodic complianta la tratament;
  • sa evalueze eficacitatea si nivelul de satisfactie privind tratamentul primit si sa il ajusteze daca este cazul (de exemplu: includerea unei anumite interventii psihofarmacologice sau psihoterapeutice, schimbarea unui tip de medicament, recomandarea unui anumit fel de terapie individuala sau de grup etc).

Concluzia de care trebuie sa se tina seama este ca abordarea terapeutica a pacientilor cu afectiuni cronice nu trebuie sa ramana centrata doar pe afectiunea somatica, ci sa fie adresate si implicatiile psihice ale acesteia.

 

[i] WHO Statement, 2017

[ii] Joint Action on Mental Health and Well- being Depression Suicide prevention and E-health, G. Purebl et al., 2015

[iii] European Society of CardiologyAmerican Diabetes Association, American Society of Clinical Oncology, American Cancer Society, Oncology Nursing Society, Clinical Journal of Oncology Nursing, US Preventive Services Task Force,

Hedayati SS, Yalamanchili V, Finkelstein FO. A practical approach to the treatment of depression in patients with chronic kidney disease and end-stage renal disease. Kidney Int 2012; 81:247–255; Cohen SD, Cukor D, Kimmel PL. Anxiety in patients treated with hemodialysis: symptom and diagnosis. Clin J Am Soc Nephrol 2016; 11:2250–2255.

Anxiety in patients treated with hemodialysis: symptom and diagnosis; Cohen SD, Cukor D, Kimmel PL., Clin J Am Soc Nephrol 2016; 11:2250–2255.

[iv] The Functioning and Well-being of Depressed Patients Results From the Medical Outcomes Study, JAMA. 1989;262(7):914-919. doi:10.1001/jama.1989.03430070062031

CDC

WPA Educational Programme on Depressive Disorders Physical Illness and Depression, Mario Maj, Norman Sartorius, Allan Tasman, Oye Gureje, 2008.

[v] Putting Evidence Into Practice: Evidence-Based Interventions for Depression, Fulcher C.D., CJON 2014, 18(6), 26-37 DOI: 10.1188/14.CJON.S3.26-37

[vi] Collaborative Care for Patients with Depression and Chronic Illnesses, Katon W.J. et al., N Engl J Med 2010;363:2611-20

[vii] Depression Is a Risk Factor for Noncompliance With Medical Treatment Meta-analysis of the Effects of Anxiety and Depression on Patient Adherence, DiMatteo M.R. et al., Arch Intern Med. 2000;160(14):2101-2107. doi:10.1001/archinte.160.14.2101

[viii] 1993, Frasure-Smith N, Lespérance F, Talajic M. Depression following myocardial infarction: impact on 6-month survival.  JAMA.1993;270:1819-1825.

[ix] Screening, Assessment, and Care of Anxiety and Depressive Symptoms in Adults With Cancer: An American Society of Clinical Oncology Guideline Adaptation, Barbara L. et al., J Clin Oncol 32:1605-1619

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.