Gandirea laterala in dezvoltarea creativitatii

gandirea laterala

Una dintre modalitatile prin care o psihoterapie genereaza ameliorarea unei stari este schimbarea de perspectiva. Ceea ce am putea numi lateralizare sau gandire laterala este un proces creativ, spre deosebire de gandirea logica. Gandirea laterala este creativa pentru ca implica moduri neasteptate de a te uita la o problema si a o rezolva. In loc sa mergi pe firul drept, clasic si batatorit, pe “drumul principal”, asa cum logica te-ar putea indemna sau asa cum “se gandeste” de obicei in rezolvarea unei probleme, in cazul aplicarii gandirii laterale este, daca vreti, ca si cum ai “taia nodul gordian”.

Intr-o legenda greaca, un oracol a prezis ca neințelegerile din Frigia vor lua sfarșit atunci cand regele va urca cu carul pana la templul lui Zeus. Gordius, un simplu țaran, a fost ales rege al Frigiei și, drept mulțumire, a urcat cu carul la templu inchinandu-l lui Zeus. Oistea carului insa era legata de jug cu un nod atat de complicat, incat nimeni nu-l putea desface. Oracolele au prezis ca cel ce va reuși sa desfaca Nodul gordian va deveni stapanul Asiei. Mai tarziu, Alexandru Macedon ar fi taiat nodul cu sabia, implinind prezicerile și punand stapanire pe partea de vest a Asiei. Alexandru cel Mare nu a abordat problema nodului in modul obisnuit, incercand sa deznoade imposibilul, ci a procedat in alt mod.

Sau…daca ar fi sa ne gandim altfel: sa zicem ca in redecorarea unui apartament care are o singura camera – o garsoniera, adica – un arhitect intampina o dificultate. Proprietarul apartamentului doreste sa aiba o masa suficient de mare incat sa acomodeze opt persoane, dar dimensiunile unei astfel de mese ar insemna ca n-ar mai ramane decat foarte putin spatiu de miscare de jur imprejurul ei. O masa plianta n-ar fi o solutie, pentru ca si atunci cand ar fi pliata, tot ar ocupa mult prea mult spatiu. Un mic, dar semnificativ amanunt: camera cu pricina are podeaua mica, dar tavanul inalt. Dvs. ce-ati face in locul arhitectului ?

Frumusetea gandirii laterale este aceea ca poate produce mai multe solutii decat gandirea logica, descoperind astfel un spatiu care parea inexistent luand-o pe drumul clasic al gandirii logice. Ceea ce s-a intamplat in cazul acelei garsoniere a fost faptul ca arhitectul a avut ideea de a diviza camera pe inaltime, suspendand masa vertical, intr-un mod similar constructiei unui pod mobil, astfel incat in partea de sus era masa, iar jos continea o zona cu rafturi – obtinand in acelasi timp si mai mult spatiu, dar si un obiect cu functiune dubla. Ceea ce face din acest caz un caz de gandire laterala este faptul ca arhitectul si-a deplasat abordarea dintr-un unghi de vedere catre un alt unghi de vedere si a luat in considerare un aranjament vertical in locul unui aranjament orizontal.

Impasul si iesirea din impas

Vi s-a intamplat vreodata ca atunci cand aveati o problema de rezolvat, aceleasi si aceleasi idei sa va vina in minte, chiar daca stiati deja ca ele nu functioneaza ? Ca atunci cand faci un rebus si cuvantul care nu se potriveste iti tot vine in minte iar si iar, de parca l-ai putea face sa se potriveasca. Cumva, la fel ca si uratele surori ale Cenusaresei, care incercau sa isi micsoreze piciorul pentru a-l face sa incapa in pantof. Aceasta persistenta nociva sta in calea gandirii laterale, impiedicand progresul si evolutia. Gandirea logica este atat de mult valorizata in cultura noastra, incat cei mai multi dintre noi au tendinta de a aborda problemele doar intr-un mod liniar, mereu acelasi. Uneori, poate ca este cea mai buna abordare, dar sunt multe situatii in care clasica logica nu se dovedeste a fi utila. Hai sa ne gandim la urmatoarea problema, propusa de psihologul britanic Edward de Bono, care a elaborat studii extensive asupra patternurilor de gandire laterala. Un camatar a creditat un om cinstit, dar cam lipsit de noroc. Camatarul ii ofera omului posibilitatea de a-i sterge toate datoriile prin ceea ce pare a fi o propunere onorabila. Va pune doua pietricele intr-o punga, una neagra si una alba, iar frumoasa fiica a datornicului va trage o piatra cu ochii inchisi. Daca o trage pe cea alba, atunci totul e bine, omului i se va sterge datoria; dar daca o trage pe cea neagra, atunci ea va trebui sa se marite cu camatarul pentru a-si salva tatal de la inchisoare. Camatarul nu are absolut nicio intentie de a juca cinstit, iar fata il vede punand doua pietricele negre in punga si facand-o pierduta pe cea alba. Ce-ar trebui ea sa faca ? Daca atentia va este concentrata pe pietricele, lasati fata in impas. Pe de o parte, darea in vileag a inselaciunii nu are niciun rost, caci doar il va infuria pe camatar. Pe de alta parte, daca trage o piatra, aceea va fi in mod clar neagra, iar fata va da de bucluc. Dar, daca va ganditi la piatra ramasa, la cea alba, s-ar putea sa aveti raspunsul. In felul acesta, ajungeti sa va dati seama ca nu exista doar doua posibilitati (doar doua pietricele). O solutie ar putea fi, de exemplu, ca fata sa traga o piatra si s-o scape pe jos. Pe jos sunt atatea pietricele si albe si negre si este imposibil de gasit piatra care fusese trasa. „Nu-i nimic”, ar putea spune atunci fata, „Putem sti ce-am tras uitandu-ne la piatra ramasa in punga”. Te face sa te intrebi de ce o fata asa desteapta nu si-a dorit un sot bogat…

Jocul cu ideile

Un mod de gandire creativa este sa-ti lasi mintea sa se joace cu tot felul de posibilitati. Deprinderea de a gandi logic, foarte utila dealtfel in multe situatii, are neajunsul de a descuraja activitatea ludica (jocul). Adesea, gandirea vizuala, in imagini, poate contine semintele unei realizari practice. Leonardo Da Vinci, in schitele lui, a descoperit principiile zborului, chiar daca tehnica acelor vremuri nu era suficient de avansata pentru a le putea transpune in practica.

Greseala ca oportunitate

Un alt aspect al gandirii laterale este abilitatea de a utiliza sansele care se ivesc, de a vedea oportunitatile din greseli, in loc de a scoate greselile din orizontul atentiei. Istoria stiintelor este plina de exemple in acest sens. Atunci cand Louis Pasteur a facut experimentele cu germenii de holera, unul dintre asistentii sai a uitat la plecarea in vacanta sa injecteze un lot de pui de gaina cu germeni. Cum vacanta asistentului a durat doua saptamani, cultura de germeni a zacut uitata in laborator in tot acest timp. La intoarcere, asistentul a incercat sa-si acopere greseala, administrand cultura invechita si lotului ramas neinjectat. Constatarea surprinzatoare a fost aceea ca toti puii din lotul injectat cu germenii invechiti au trait, iar ceilalti au murit. Mintea lui Pasteur era suficient de flexibila, incat sa se intrebe „de ce?”. Daca ar fi gandit in termeni liniari, n-ar fi vazut decat ca a fost un experiment gestionat gresit, pentru ca nu toate loturile de pui fusesera injectate in acelasi timp. Insa, Pasteur a vazut si cealalta parte a greselii din experiment, ajungand la concluzia atat de importanta pentru medicina: o cultura de germeni cu o vitalitate slabita ofera protectie pentru boala, stimuland producerea de anticorpi. Sansa, desigur, favorizeaza mintile bine pregatite. Dar si daca ne deschidem mintea spre mai multe posibilitati, sansa ne poate surade.

Mic exercitiu de gandire laterala

  1. Incercati sa va uitati la situatia care va framanta din mai multe puncte de vedere.
  2. Folositi-va imaginatia, folositi-va gandirea in imagini, lasati-va mintea in voia fanteziilor (cateva zeci de minute pe zi sau macar saptamanal), fara sa va grabiti a va cenzura ideile.
  3. Treceti mental in revista greselile dvs. sau ale altora sau situatiile neprevazute sau accidentale care au avut loc in jurul dvs. si vedeti daca nu cumva se pot ivi idei noi.

Material realizat de Catalina Dragulanescu, psiholog clinician si psihoterapeut supervizor in cadrul Centrul Medical Bellanima.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.