Sănătatea noastră emoţională în vreme de pandemie

Pe măsură ce aflăm tot mai multe informații despre pandemia de COVID-19, boala provocată de noua formă de coronavirus, ne simțim din ce în ce mai expuși în fața unui amalgam de gânduri, sentimente și reacții care ne fac să percepem situațiile din jur mai degrabă ca pe un film. Însă, de fapt, realitatea ne pune față în față cu o situație fără precedent pentru noi.

Starea generală este una de incertitudine, neprevăzutul este la ordinea zilei. Scenarii cu care nu suntem obișnuiți ne provoacă anxietate, iar multiplele întrebări fără răspuns ne aduc în pragul unei panici generale. Pentru că avem un creier care lucrează cu date și cu informații clare, atunci când acestea lipsesc sau sunt incomplete, creierul completează aceste spații libere folosindu-se, pe de o parte, de scenarii similare din trecut, iar, pe de altă parte, de propria capacitate de imaginație.

Ce resimțim în această perioadă de pandemie: dificultăți de concentrare, tulburări de somn, furie, îngrijorare, atacuri de panică, stare de neputință, tristețe.

Este firesc să fim îngrijorați pentru noi și cei dragi nouă, chiar nemulțumiți de modul în care ni s-a schimbat viața. Dar este contraproductiv să fim panicați sau furioși pentru că asta ne întunecă rațiunea și ne face lipsiți de empatie față de semenii noștri, suferința și nevoile lor.

Se poate spune chiar că panica și anxietatea legate de boală sunt contagioase. E foarte ușor să te pierzi pe tine și propriul echilibru atunci când, în orice direcție ai privi, vezi oameni speriați, care vorbesc numai despre această pandemie și nimic altceva. Pe un fond irațional, ajungem să credem că știu ei ceva, mai mult, mai bine decât noi și atunci le preluăm comportamentul: poate vecinul care și-a făcut provizii pentru câteva luni o ști el ceva.

În această mare de incertitudine, informația reală este mai importantă ca niciodată. Sursele de informare legitime sunt mai importante ca niciodată. Asta deoarece ele ne dictează realitatea curentă, ne dau dimensiunea fenomenului și ne ghidează până și cele mai simple activități.

Cum ne putem proteja sănătatea mintală și emoțională?

Este important să facem o autoevaluare și să vedem ce putem și ce nu putem controla în viețile noastre; să ne recunoaștem limitările și să începem să avem încredere în oamenii abilitați să ne îndrume în această perioadă. În plus:

Urmărim informațiile din surse oficiale: sursele noastre de informare ar trebui să fie autorități ale statului, medici/specialiști în sănătate, mass-media credibilă. De asemenea, putem fi mai selectivi atunci când procesăm informațiile: în loc să ne concentrăm excesiv pe cifre alarmante, ne putem direcționa atenția pe indicațiile primite, pe moduri de a ne menține în siguranță. Ne folosim de acele informații care ne capacitează să luăm măsuri pentru siguranța noastră și, implicit, a celor din jur.

Privim lucrurile în perspectivă. Limităm timpul de expunere la mass-media și încercăm, pe cât posibil, să ne păstrăm/inducem o rutină care să cuprindă activități cât mai diverse. Ne facem planuri și ne organizăm resursele, ne dăm șansa să facem acele lucruri pentru care până acum nu am avut timp.

Respectăm indicațiile primite. Integrăm indicațiile referitoare la igienă și respectarea distanței sociale în viața noastră de zi cu zi. Dimensiunea fenomenului ne face să înțelegem că acțiunile noastre îi afectează pe ceilalți și viceversa.

Rămânem în legătură unii cu alții. Deși distanțarea socială este necesară, asta nu înseamnă că nu putem rămâne în legătură cu oamenii apropiați. Ne putem folosi de telefon sau platformele de social media pentru a rămâne conectați unii la alții – conversațiile cu oamenii importanți nouă sunt deosebit de valoroase în reducerea nivelului de stres resimțit și sunt un bun prilej de împărtășire și validare reciprocă a sentimentelor.

Căutăm ajutor specializat. Pentru că nu trebuie să facem față singuri sau să ne însingurăm în aceste zile, putem apela la specialiștii în sănătate psihică. Mai ales persoanele care au deja o predispoziție spre anxietate și/sau depresie sau urmează o formă sau alta de tratament psihiatric este indicat să facă acest lucru. Niciun om nu trebuie lăsat în urmă sau uitat în aceste zile. La fel ca orice experiență de viață, și din aceasta vom învăța ceva. Pentru unii va reprezenta șansa să descopere cât de creativi sunt în a se organiza, alții vor găsi în ei resurse pe care nici nu le bănuiau. Unele persoane vor găsi în asta ocazia perfectă de a le fi de ajutor celorlalți, iar pentru altele poate fi o bună perioadă de reflecție și regăsire a valorilor. Orice va fi, un lucru este sigur: această perioadă dificilă nu poate și nu va dura la nesfârșit.

Articol de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima

Dacă dorești informații personalizate pentru situația ta, apasă aici pentru a contacta specialiștii Centrului Medical Bellanima.

Fondat în anul 2013 ca primul centru medical din România dedicat tratării depresiei şi tulburărilor asociate, Centrul Medical Bellanima pune astăzi la dispoziţia clienţilor săi experienţa şi cunoştinţele unei echipe de specialişti din domeniul psihiatriei, psihologiei clinice și psihoterapiei pentru diagnosticarea şi tratarea, în mod integrat si pluridisciplinar, unei arii vaste de tulburări şi probleme psihice, pentru toate grupele de vârstă.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.