fbpx

Recomandări de activități și jocuri pentru copiii cu ADHD

activitati copii adhd

Imaginează-ți că ești într-un joc video unde totul vine spre tine în același timp: unde imaginile, sunetele, mișcările, senzațiile vin deodată, te distrag și te copleșesc, pentru că sunt prea mulți stimuli pe care ar trebui să-ți concentrezi atenția. Pentru un copil cu ADHD, o zi obișnuită din viața sa poate arăta exact așa. Iar această comparație ne oferă o monstră din modul în care un copil cu ADHD experimentează lumea înconjurătoare.

Ce este ADHD?

Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate sau ADHD (attention deficit hyperactivity disorder) este o tulburare de neurodezvoltare. Simptomele caracteristice sunt: deficit de atenție și/sau hiperactivitate-impulsivitate (conform DSM-V). Important de menționat este că, pentru ca un copil să primească diagnosticul de ADHD, simptomele trebuie să fi apărut înaintea vârstei de 12 ani, să dureze de cel puțin 6 luni, să fie evidente în medii diferite (acasă, la școală), să interfereze cu funcționarea școlară ori socială sau să diminueze calitatea vieții. 

Astfel, tabloul clinic pentru ADHD poate fi unul combinat (când sunt întrunite atât simptomele necesare pentru criteriul 1 de diagnostic – lipsa de atenție, cât și simptomele necesare pentru criteriul 2 de diagnostic – hiperactivitate/impulsivitate), poate fi unul cu predominanța lipsei de atenție sau unul cu simptome predominant din sfera hiperactivității/impulsivității. 

Copiii cu ADHD prezintă dificultăți de concentrare a atenției, dificultăți în a-și controla impulsivitatea, hiperchinezie, dificultăți de organizare și planificare a activităților și de respectare a regulilor. Astfel, orice activitate poate deveni o provocare. În acest caz, ce tip de activități și jocuri sunt potrivite pentru copiii cu un diagnostic de ADHD?

Activități potrivite pentru un copil cu ADHD

În funcție de tabloul clinic, provocările pot fi diferite: spre exemplu, unui copil cu simptome din sfera lipsei de atenție, sporturile de echipă îi pot părea haotice și zgomotoase; unui copil cu simptome predominant din sfera impulsivității și hiperactivității, acțiunile care implică așteptare sau nevoia de a sta într-un loc îi pot părea dificil de realizat.

Copilul cu ADHD poate prezenta o imaturitate emoțională ce îl poate pune în dificultate în interacțiunea socială de zi cu zi. Asta înseamnă că un copil cu vârsta de 10 ani care are ADHD se poate comporta ca un copil de 7-8 ani și, astfel, i se poate părea greu să se joace cu copii de aceeași vârstă, poate găsi dificilă acceptarea unei înfrângeri la jocuri sau nu acceptă să-și împartă jucăriile cu ceilalți.

Copiii cu ADHD se confruntă cu dificultăți de autoreglare emoțională, având tendința de a acționa din impulsivitate, fără a anticipa consecințele. Un mediu previzibil, cu reguli clare, aplicate consecvent, fie că vorbim despre reguli în mediul familial sau în jocul cu ceilalți copii, ajută în creșterea toleranței la frustrare – ne spune medicul psihiatru pediatru Mirela Hățiș.

Părinții joacă un rol esențial în procesul de integrare socială și dezvoltarea abilităților copiilor. Activitățile și jocurile potrivite pot fi de ajutor în acest sens. Iar un rol esențial îl joacă oferirea de feedback.

Stilul parental trebuie să fie unul bazat pe anticipare, pe observare, pe instrucțiuni clare, pe oferirea de feedback adaptat în activități concrete și reorientări comportamentale. Oferirerea încurajărilor și atenției poate funcționa ca recompensă în a crește motivația copilului pentru a duce sarcina începută la bun sfârșit.

Jocuri și activități pe care le poți realiza acasă cu un copil cu ADHD

Câteva dintre jocurile și activitățile pe care părintele și copilul cu ADHD le pot realiza împreună acasă sunt:

  • Joc de identificare a diferențelor dintre două imagini (care, la prima vedere, par identice): fie că sunt pe hârtie sau pe un dispozitiv, aceste imagini fac parte dintr-un joc distractiv ce încurajează copilul să fie atent, să gândească, să compare și să noteze diferențele identificate.
  • Să copieze o imagine: o poză, un tablou sau o imagine de pe cutia unui puzzle. Această activitate îl încurajează să stea într-un loc și să se concentreze la ceea ce face. Se începe cu pauze din 30 în 30 de secunde, ulterior crește durata alocată efectuării activității. 
  • Să numere invers: de exemplu, de la 61 înapoi, din 3 în 3.
  • Joc de imitare a mișcărilor de dans, fie că sunt pe Xbox sau dintr-un videoclip: această activitate încurajează copilul să fie atent la mișcări și să le copieze – o activitate care îi permite să-și consume energia, în timp ce vă distrați împreună.
  • Jocul lui Kim: acest joc presupune jocul cu diverse obiecte. Iei câteva obiecte și le așezi pe podea sau pe o tavă. Timp de 30 de secunde, copilul le va studia, iar după acest timp, acoperi obiectele și îi ceri copilului să numească obiectele respective. Sau scoți unul dintre obiecte și îl rogi să indice care sunt celelalte obiecte acoperite. Pe lângă antrenarea capacității de concentrare, copilul își antrenează și memoria. 
  • Să coloreze cercuri dintr-o carte de colorat sau cercuri pe care tu le creionezi: se începe cu cercuri mai mici, apoi din ce în ce mai mari, astfel încât timpul de concentrare să crească. Cu timpul, formele pot deveni din ce în ce mai complexe și de diferite mărimi, cu scopul extinderii duratei de concentrare.
  • Jocul “Am fost la supermarket și am cumpărat…” – acest joc are nevoie de cel puțin doi jucători așezați într-un cerc (sau stând în picioare în cerc). Primul jucător completează propoziția cu un obiect ce începe cu litera A, prima literă din alfabet. Următoarea persoană din cerc spune ce a cumpărat din magazin, un obiect ce începe cu litera B, dar precizează și cuvântul anterior. Acest tip de joc antrenează și memoria, și atenția.

Jocurile ce implică activitate fizică pot reprezenta un real avantaj deoarece îl ajută pe copil să se coordoneze, sincronizeze, antrenând abilitățile motorii, dar și memoria, atenția și capacitatea de concentrare. Totodată, jocul reprezintă o unealtă pentru a-i oferi copilului sentimentul de conexiune cu părintele, sprijin și încurajare.

Cum lucrează un specialist cu un copil diagnosticat cu ADHD?

De regulă, specialistul nu lucrează numai cu copilul, ci și cu părintele sau părinții acestuia pentru a stabili împreună rutine și instrumente necesare pentru a continua acasă programul stabilit în cabinet, pentru a stabili un plan de activități și obiectivele terapiei, dar și pentru a minimiza posibilitatea apariției conflictelor de-a lungul acestui proces. 

Părintele este partenerul terapeutului: așadar, și el va fi sprijinit și ghidat cum să ofere feedback, să motiveze copilul în schimbarea comportamentului precum și cum să gestioneze situațiile conflictuale. Jocurile de rol sunt un alt tip de activitate potrivită pentru identificarea și exprimarea corectă a emoțiilor.

În tot acest proces, focusul trebuie să fie pe copil, pe dificultățile cu care se confruntă. Iar obiectivele și activitățile vor fi conturate în jurul acestor nevoi. 

Terapia comportamentală

Terapia comportamentală face parte din planul de intervenție pentru copiii diagnosticați cu ADHD. La ședințele de terapie, copiii învață să își identifice dificultățile, să le exprime și exersează abilități de ascultare, de creștere a atenției și a toleranței la frustrare precum și a capacității de organizare și planificare, într-un cadru terapeutic și securizant. 

Activități incluse în cadrul ședințelor de terapie

În cadrul ședințelor de terapie, terapeutul include activități, precum:

  • jocuri cu scop – în care copilul își antrenează capacitatea de autocontrol, în care trebuie să-și aștepte rândul, să asculte instrucțiuni, să își dezvolte rezistenta la frustrare și atunci când nu reușeste, să nu renunțe imediat, să încerce de mai multe ori și să ceară ajutorul dacă este nevoie;
  • activități care au rolul de a transmite  învățăminte/povețe despre emoții, despre cum să se organizeze, despre cum să îi înțeleagă pe ceilalți;
  • exerciții de respirație și mindfulness/relaxare a minții și corpului;
  • jocuri de puzzle și cuvinte încrucișate/rebus pentru a dezvolta capacitatea de concentrare, atenția, răbdarea, capacitatea de a privi imaginea de ansamblu;
  • jocul de a identifica “intrusul” dintr-o secvență de imagini/cuvinte similare;
  • jocuri de dezvoltare a abilităților sociale.

Totodată, terapeutul propune activități de comunicare a emoțiilor – copilul este învățat să dea un nume emoțiilor lui și să discute despre ele, în loc să le exprime fizic. Dialogul și ascultarea activă îi arată copilului că este auzit și înțeles, dar îl și pregătește să ofere asta la rândul lui. 

Cât timp poate dura terapia? Acest aspect depinde de obiectivele stabilite la început, de felul în care copilul răspunde la terapie, de ritmul său de învățare și deprindere a noilor abilități. 

Părinții joacă un rol central în procesul de integrare socială și dezvoltarea abilităților copiilor cu ADHD, de aceea este foarte important ca ei facă echipă cu terapeutul și să susțină programul stabilit în cabinet prin jocuri și activități care pot fi făcute acasă.

Articol scris de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Share:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.