fbpx

Sănătatea mintală în pandemie: cum facem față?

Efectele pandemiei asupra sănătății psihice

 

Pandemia de coronavirus nu reprezintă doar o amenințare la adresa sănătății noastre fizice, ci și un motiv de îngrijorare semnificativ, ce ne-a lăsat cu numeroase sechele: cu teama de îmbolnăvire, de a ne pierde vreun membru al familiei, teama de a ne pierde locul de muncă, îngrijorări în legătură cu viitorul și nesiguranța generală. 

Pandemia de coronavirus a creat mediul propice pentru mult stres și multă suferință. Prăbușirea globală a stării noastre de bine a fost inevitabilă. 

Cu toate acestea, iată-ne, mai bine de un an mai târziu. Dacă acum un an eram în căutare de strategii de a ne proteja sănătatea mintală, unde suntem acum? Cum suntem, cum ne-am schimbat?

Viața psihică în pandemie – atunci și acum 

Ar fi bine să fim cât mai flexibili și să încercăm să ne bucurăm cât putem de mult de timpul nostru liber, de prieteni, de familie, de pasiunile noastre, chiar și de muncă, în condițiile date, și să nu ne așteptăm ca aceste condiții sa fie ideale, ca înainte, când totul era normal.” – ne spune medicul psihiatru Giorgiana Toma.

Acum un an, aveam multe speranțe. Speranța că, cel puțin la nivel psihic, pandemia ne va ajuta să facem lucrurile într-un ritm mai așezat și să avem mai mult timp pentru a reflecta. Pentru aceia dintre noi mai norocoși, care au putut lucra de acasă, în siguranță, sau care aveau deja exercițiul lucrului de acasă, perioada de pandemie și izolare a fost una mai puțin stresantă și chiar mai creativă. Dar acestea sunt situațiile fericite. 

În ultimul an însă, marea majoritate a oamenilor a resimțit și raportat stări de agitație, nivel crescut de stres, anxietate, depresie, neliniște și insomnii.

Numeroase studii și analize prezintă, mai degrabă, efectele îngrijorătoare ale pandemiei asupra sănătății noastre mintale. Efectele depind de vârstă, de vulnerabilitățile existente deja, dar și de capacitatea de reziliență pe care ne-am dezvoltat-o până acum. Astfel, persoanele care sufereau deja de diverse tulburări psihice sau care prezentau anumite vulnerabilități la nivel psihologic, au prezentat și prezintă un risc ridicat de a li se acutiza simptomele. 

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor cu diverse tulburări sau adicții este unul negativ și în plină desfășurare – în timp, aceste persoane pot dezvolta diverse boli cronice și dependențe de diverse substanțe. Unele persoane recurg la alcool și diferite alte substanțe cu gândul că, astfel, vor face mai bine față temerilor legate de pandemie și viitor. În realitate, aceste substanțe pot înrăutăți simptomele de anxietate și depresie resimțite.

Care este impactul pandemiei asupra sănătății noastre mintale?

Într-o analiză sistematică ce a vizat efectele psihologice ale pandemiei, realizată în anul 2020, rezultatele au arătat faptul că persoanele care privesc și citesc în mod constant știri pe tema COVID-19 resimt mai multă anxietate. Adesea, știrile pe tema COVID-19 sunt tulburătoare, iar diversele zvonuri pe această temă declanșează niveluri crescute de anxietate. În același timp, dezinformarea poate amplifica simptomele depresive la nivelul populației generale (prin amplificarea stărilor de neputință și lipsa speranței). Persoanele cu un nivel de anxietate mai ridicat sunt cele care au avut cel puțin un membru al familiei, rudă sau prieten infectați cu acest virus. 

O altă analiză sistematică realizată anul acesta a arătat un nivel ușor crescut al simptomelor de anxietate în rândul personalului medical față de populația generală și procente asemănătoare în ceea ce privește simptomele de depresie. Personalul medical a raportat niveluri crescute de insomnie (37,3% dintre respondenți) față de 26,1% la nivelul populației generale. În același timp, rata de detectare a stresului post-traumatic a fost de 30,6% la nivelul personalului medical și de 9,3% în rândul populației generale.

Ce înseamnă viața în pandemie pentru psihicul copiilor?

Pentru copii și adolescenți, ultimul an a fost o umbră a ceea ce înseamnă, de fapt, copilăria. Tinerii s-au confruntat cu reguli stricte, deschideri și închideri ale școlilor, distanțare socială față de prieteni și colegi, acces limitat sau complet interzis la activități sportive sau extra-curriculare – toate pe fondul unui ritm natural de schimbare și dezvoltare prin care trec în această perioadă. 

În plus, tinerii au fost expuși la crize familiale, de la discuții despre situația financiară a familiei, până la a avea grijă de diferiți membri ai familiei sau, în anumite cazuri, la a se confrunta cu doliu. 

La începutul pandemiei, copiii și tinerii erau văzuți ca făcând parte din categoria cu cel mai scăzut risc la efectele pandemiei – de la riscuri medicale, până la diverse complicații aduse de COVID-19. Astăzi, la peste un an de la debutul pandemiei, aflăm că sănătatea mintală a tinerilor și copiilor a avut și are cel mai mult de suferit. 

Conform unui raport realizat la nivel global, 1 din 4 tineri resimte simptome clinice de depresie, în timp ce 1 din 5 tineri resimte o amplificare a simptomelor de anxietate. Din păcate, copiii și tinerii au fost și sunt foarte afectați de această criză globală și, cu cât aceasta se prelungește, cu atât crește riscul ca simptomele să se înrăutățească. 

Conform unui studiu realizat de Asociația Psihologilor Americani (APA) în anul 2020, 7 din 10 persoane încadrate în generația Z (cei născuți după anul 1995) au raportat simptome depresive și cel mai mare nivel de stres comparativ cu oricare alte grupe de vârstă. Viața nu poate fi trăită exclusiv pe social media și în apeluri video. Iar această generație are nevoie să aibă și să simtă oameni în jurul lor pentru a-și contura o identitate și pentru a-și găsi locul în lume. 

Cum îi putem ajuta pe cei tineri? 

Printr-o întoarcere la rutină – rutina este importantă deoarece ne redă sentimentul că suntem în control. Ani întregi de cercetare despre dezvoltarea copilului arată că tinerii se simt cel mai bine în contextul unor rutine clare și constante, având o anumită structură. În același timp, anumite studii indică faptul că până și o singură sesiune de terapie poate ameliora simptomele de depresie și sentimentul lipsei de speranță la adolescenți. Accesul la resurse și servicii de sănătate mintală este, de asemenea, critic. 

Cum îi ajutăm pe vârstnici? 

Un aspect important este faptul că pandemia pare să fi afectat mai puțin sever sănătatea mintală a persoanelor de vârsta a treia, cel puțin în comparație cu generațiile mai tinere. O posibilă explicație ar fi aceea că aceste persoane și-au dezvoltat în timp capacitatea de reziliență prin faptul că au fost expuși, de-a lungul timpului, la diverse evenimente traumatice și dificile din care și-au revenit.

Există și vești bune?

O veste bună ar fi și aceea că, în această perioadă, ne-am dezvoltat sistemul imunitar psihologic – definit de un set de abilități cognitive care ne activează capacitatea de a extrage ce e mai bun dintr-o situație nefericită. Pe de altă parte, pandemia ne-a forțat să creștem din punct de vedere personal, să ne dezvoltăm capacitatea de reziliență și să ne re-evaluăm prioritățile. Astfel, conform unui studiu realizat în acest an, pandemia i-a făcut pe oameni să aprecieze mai mult viața, să-și aprecieze familia și prietenii mai mult, să-și redefinească prioritățile și să se simtă mai capabili de a face față situațiilor dificile. 

Recent, diverse studii au demonstrat faptul că efectele psihologice ale pandemiei nu se vor ameliora fără ajutor specializat. Iar în această categorie intră, cu precădere, persoanele care aveau deja un istoric de diverse tulburări încă dinaintea pandemiei, persoanele care au pierdut pe cineva drag din cauza COVID-19 și sunt într-o perioadă de doliu sau chiar dezvoltă simptome de depresie și/sau persoanele care au fost infectate și internate în spital. Specialiștii estimează că aceste persoane vor avea nevoie de intervenție de specialitate pentru o gamă diversă de condiții, printre care depresie, anxietate, stres post-traumatic și probleme cu abuzul de substanțe. 

Pandemia continuă, la fel și efectele sale asupra sănătății fizice și mintale, asupra economiei și societății, în ansamblu. În ciuda eforturilor noastre conștiente, tot ne putem simți, adesea, neajutorați, triști, furioși, iritabili sau anxioși. Putem experimenta dureri de cap, de stomac, probleme cu somnul și probleme în a fi productivi. Dacă aceste semne și simptome persistă mai multe zile la rând și ne incapacitează, atunci e timpul să cerem ajutor. Suferința chiar poate fi transformatoare. Dar nu trebuie să fim singuri în această suferință. 

Articol scris de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Fondat în anul 2013 ca primul centru medical din România dedicat tratării depresiei şi tulburărilor asociate, Centrul Medical Bellanima pune astăzi la dispoziţia clienţilor săi experienţa şi cunoştinţele unei echipe de specialişti din domeniul psihiatriei, psihologiei clinice și psihoterapiei pentru diagnosticarea şi tratarea, în mod integrat si pluridisciplinar, unei arii vaste de tulburări şi probleme psihice, pentru toate grupele de vârstă.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.