“Un vis neinterpretat este ca o scrisoare necitita” sta scris undeva in Talmud. O idee care sugereaza o preocupare foarte timpurie pentru intelegerea viselor.

Visul ne fascineaza si ramane o mare enigma, pentru ca este o ghicitoare pe care mintea noastra o construieste si o serveste, din categoria “analyze this”. Dar asta se intampla pentru ca ceva din mintea noastra nu poate fi spus decat in felul acesta.

Atemporal, greu de plasat in spatiu, criptat, visul ramane una dintre cele mai enigmatice, magnifice, terifiante creatii ale mintii noastre, care cu greu  poate fi descifrat si inteles.

Cui oare nu i s-a intamplat, ca, dupa ce s-a trezit, sa nu ii fie starnita curiozitatea sau, din contra, sa fie tulburat de visul avut? Ori sa nu fie mistuit de cautare de sensuri, sa simta nevoia sa vorbeasca cu cineva? Fie doar sa-l spuna si nimic mai mult, pentru ca povestindu-l, ne gasim linistea, chiar daca intelesurile se lasa asteptate, iar uimirea nu ne paraseste.

Are toate ingredientele unui film: loc de desfasurare cel putin ciudat, scenariu care evolueaza neasteptat, uneori chiar haotic, stranietate, cu senzatia de a fi ajuns chiar in alt film, este dificil de plasat in timp, contradictoriu, are emotii intense, personaje atipice, suspans, este criptat si lipsit aparent de sens. De fapt, toate acestea il fac sa ramana unul dintre cele mai enigmatice, terifiante si magnifice creatii ale mintii noastre.

Dar oare cum se intampla toate acestea?

Explicatii au tot fost cautate din cele mai indepartate timpuri. Primele referinte in istorie sunt de la asirieni, care credeau ca visele erau limbajul zeilor. Un fel prin care zeii se adresau oamenilor, iar acestora nu le era permis sa-i intalneasca sau sa-si aminteasca de ei. De aici poate punctul de plecare a valorii mistice pe care visul o are: un mijloc de comunicare a unei misiuni sau proiect divin. Referintele in istorie dar si in zilele noastre sunt suficient de generoase si elocvente. Multi oameni iau decizii in baza unor continuturi onirice, fiind convinsi ca implinesc astfel un destin.

Psihanaliza ramane fidela ideii ca visul este fabricat de mintea visatorului si ca are la baza un asa zis eveniment diurn recent, nu intotdeauna major, dar care ne-a marcat sau care are o anumita semnificatie.

Un moment de turnura il reprezinta anul 1900, cand S. Freud publica Interpretarea Viselor, in care propune o perspectiva radical diferita de pana atunci, afirmand ca visul este implinirea unei dorinte inconstiente. Convingerile comune sau asa-zis populare, pana la Interpretarea Viselor erau ca visele au un caracter premonitoriu, sunt o referire la viitor, la anticiparea unor evenimente. Accesul la  sensurile visului, putea fi facut printr-o “traducere”  de genul: daca visezi x inseamna y. Trebuia doar sa fii posesorul unei carti de interpretare a viselor si lucrurile iti deveneau, cel puțin aparent, usor accesibile.

Interpretarea Viselor a fost o prima abordare stiintifica si in plus, are meritul de a oferi o perspectiva cu totul noua, care  consta in fapul ca visul este vazut ca un fapt al realitatii psihice sub forma unui dialog intern, o cale regala catre inconstient, un compromis in implinirea unor dorinte inconstiente sau a unor conflicte psihice nerezolvate.

Interpretarea unui vis inseamna depasirea aparentelor, adica acel sir de imagini care se deruleaza ca un film in mintea visatorului pe care psihanaliza il numeste continut manifest. Accederea in zonele mai putin accesibile ale mintii catre asa-zisul continut latent se face prin asocieri libere si interpretare.  Accesul la continutul latent este un fel de Sfant Graal, pentru ca acolo se regaseste autenticitatea si veridicitatea discursului visatorului. In acea realitate nimic nu poate fi mistificat.

Odata descifrat, visul nu mai apare ca o relatare in imagini, ci ca o organizare de idei, un discurs clar, ce exprima una sau mai multe dorinte.

De ce ar fi important sa intelegem ce visam?

Pentru ca neinterpretarea unui vis poate fi ratarea unui dialog intern intre diferite parti ale mintii noastre sau intr-un alt sens poate fi o forma autentica de cunostere. Cum ar zice un personaj din filmul Arizona Dream, interpretat de Johnny Depp “daca vrei sa cunosti cu adevarat pe cineva, afla ce viseaza”.

Un articol de Viorel Nedelcu, psiholog clinician si psihoterapeut in cadrul Centrului Medical Bellanima. Viorel are la baza o formare extensiva in psihoterapia psihanalitica si o experienta de peste 10 ani in practicarea  aceastei metode terapeutice. Intre 2011 si 2015 a urmat o formare de lunga durata la Romanian-Dutch Foundation for Psychoanalytical Psychotherapy.