fbpx

Locurile de munca toxice – mic ghid de gestionare

“Dupa 2 luni mi-am dat seama ca am facut o mare greseala sa accept oferta lor… Traiam un stres zilnic, sefa mea tipa la mine si ma trata foarte urat, imi dadea mai mult de lucru decat oricarui alt angajat, stateam mereu peste program. Asta mi-a afectat sanatatea, plangeam in fiecare zi cand ajungeam acasa si ma gandeam cu groaza ca a doua zi o voi lua de la capat. Pana la urma am plecat, desi imi pare rau ca nu am facut nimic sa incerc sa schimb lucrurile”.

Povestea de mai sus nu este in niciun caz singulara. Exista o multime altele, similare, care au in comun un loc de munca toxic. Volumele mari de munca (adesea insumand sarcinile a inca doi angajati), tratamentele incorecte aplicate in cadrul echipei, comportamentele abuzive ale colegilor si/sau managerilor sunt doar cateva dintre simptome. Daca le recunosti, e posibil sa lucrezi intr-un mediu de lucru cu colegi/manageri toxici sau cu un departament de HR ineficient.

Care sunt simptomele unui mediu de lucru toxic?

  • Managerii evita sa gestioneze si sa corecteze problemele cu care vin angajatii, astfel ca acestia simt ca nimic nu se schimba;
  • Exista un absenteism ridicat, oamenii evita sa vina la birou si prefera lucreaza de acasa, sau aduc certificate medicale;
  • Angajatii parasesc departamentul, divizia sau compania ori programeaza interviuri in speranta gasirii unui alt loc de munca;
  • Barfa este la ordinea zilei, se tine cont de ea in evaluarea performantelor, promovari; distruge reputatii si sanse;
  • Compania are politici foarte restrictive privind orele de masa, comunicare, socializarea, codul vestimentar, programul de munca. Toate acestea pot crea un mediu de lucru ostil si orientat catre ceea ce nu e cu adevarat important pentru a genera performanta;
  • Exista diferente majore intre angajati in ceea ce priveste salariile, beneficiile, promovarile, workload-ul, toate acestea fara politici clare, justificari si argumente aferente;
  • Sunt frecvente discriminari de gen, preferinta, rasa, religie, etnie, varsta – factori care nu au in niciun caz legatura cu rezultatele angajatului;
  • Angajatii se confrunta cu fenomene de hartuire, bullying. In literatura de specialitate, agresorii de acest tip poarta numele de “personalitati toxice”. Actiunile lor au consecinte grave asupra atitudinii fata de job, dar si asupra rezultatelor si wellbeing-ului angajatilor;
  • Apar conflicte permanente intre membri echipelor, care duc la instabilitatea echipei, nerespectarea termenelor limita si la scaderea profitului companiei;
  • Angajatii au probleme cu alcoolul/drogurile;
  • Spatiile in care oamenii isi desfasoara munca sunt inadecvate: pericole fizice, spatiu insuficient, zgomot ridicat, curatenie precara, lifturi nefunctionale, masuri de securitate ineficiente, furturi de obiecte. Fie aceste probleme sunt tolerate de catre management, fie masurile adoptate sunt ineficiente;
  • Echipele au o motivatie scazuta, membrii lor sunt pesimisti, iar atmosfera este tensionate si conflictele izbucnesc adesea.

Evident, lista simptomelor poate continua. Desigur, daca fiecare dintre cei afectati ar lua masuri legate de macar o parte din lucrurile amintite mai sus, lucrurile s-ar schimba cu siguranta. Insa aici intervin frica, teama de a pierde jobul, dar si lipsa de asertivitate, asadar comportamentele toxice devin ciclice si se mentin in organizatii. In plus, cele mai des intalnite strategii de coping in aceste cazuri – minimizarea, negarea si amanarea – sunt din pacate foarte ineficiente si daunatoare pe termen lung.

Cum raspunzi?

Ajuns intr-un mediu toxic, un angajat poate avea 3 tipuri de decizii: sa se adapteze, sa paraseasca organizatia sau sa incerce sa schimbe mediul.

Daca fiecare angajat s-ar implica si ar evita sa adopte obiceiurile negative pe care le gaseste la birou, conditiile necesare unui mediu de lucru toxic s-ar diminua simtitor. In acest proces de schimbare, poti incepe deci cu cateva intrebari pe care sa ti le pui tie insuti/insati:

„E corect ceea ce fac?”

„Este in regula ceea ce mi se intampla?”

„Cum ar trebui sa atrag atentia asupra a ceea ce mi s-a intamplat fara sa ofensez sau sa jignesc?”

„Din ce stare am comunicat acum, din moment ce am avut raspunsuri atat de defensive de la ceilalti?”

E important sa comunici asertiv ceea ce observi si care sunt efectele si consecintele pe care le observi la tine.

De asemenea, este util sa:

  • Iti cunosti drepturile si obligatiile
  • Evaluezi realist situatia

Incearca sa iti dai seama ce poti schimba sau nu (feedback-ul constructiv oferit unei persoane cu comportament toxic nu inseamna in mod categoric si ca aceast se va schimba). La fel de important este sa nu subestimezi si nici sa nu supraevaluezi puterea ta de a schimba ce se intampla in organizatie.

  • Utilizezi sistemele organizatiei (feedbackul 360, politicile de HR ale companiei, skip – level etc), atunci cand acestea sunt aplicate si nu doar practici care exista doar in teorie
  • Ai grija de tine

Daca situatia iti afecteaza starea de bine sau incepi sa dezvolti diverse simptome (nu mai dormi bine, mananci excesiv/iti pierzi pofta de mancare, iti este rau fizic, ai ganduri negative, stari depresive) apeleaza la suportul de specialitate. Acesta te va ajuta sa iei decizii sau sa gasesti mecanisme de coping sanatoase si constructive.

  • Setezi limite si sa te distantezi cand este cazul

Propune-ti niste reguli pentru a pastra un echilibru sanatos intre munca si viata personala (ex: disponibilitatea telefonica, ore de plecat acasa, munca de acasa etc)

  • Fii constient de emotiile tale si, mai ales, sa nu propagi comportamentele toxice prin preluarea ca atare a unor practici nesanatoase: “Asa e aici, seful are intotdeauna dreptate”, “Ca sa te integrezi trebuie sa ii barfesti pe ceilalti”, “Nu as putea avansa daca nu stau peste program”.

Este normal sa iti doresti un loc de munca unde sa ai obiective clar definite, unde colegii si superiorii sunt onesti, cooperativi si corecti, iar oamenii sunt apreciati pentru contributiile lor. Important de stiut este ca exista mereu optiuni. Iar daca uneori ele sunt mai dificil de gasit, poti oricand sa ceri sprijinul unui specialist.

Un articol de Irina Ciureanu, psiholog organizational si psihoterapeut cu formare in hipnoza clinica

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.