fbpx

Atacurile de panică: simptome resimțite

atacurile-de-panica-bellanimaAtacurile de panică sunt deosebit de solicitante din punct de vedere fizic și emoțional deoarece includ simptome care afectează ambele niveluri. Prin urmare, experiența unui atac de panică este una extrem de intensă.

Ce sunt atacurile de panică și de ce apar?

Atacurile de panică reprezintă sentimentul brusc de frică intensă sau disconfort intens, în absența pericolului, care atinge un punct culminant în decurs de câteva minute și care este însoțit de o multitudine de simptome fizice. De regulă, atacurile de panică sunt copleșitoare pentru persoana afectată. În timp ce senzațiile de panică pot fi răspunsuri naturale în fața unei amenințări reale asupra integrității vieții, un atac de panică este un răspuns de frică intensă, disproporționat față de o situație anume.  

Atacurile de panică sunt extrem de neplăcute și dificil de gestionat, iar tensiunea anticipatorie dintre episoade sau tendința de evitare a anumitor factori declanșatori pot afecta semnificativ calitatea vieții. În unele cazuri, pacienții reușesc să își amelioreze singuri starea prin schimbarea stilului de viață, conștientizarea conflictului interior, exerciții fizice și de relaxare, program regulat de somn. Alteori, în lipsa abordării precoce, atacurile de panică au tendința să se înmulțească, iar simptomatologia se poate croniciza, afectând din ce în ce mai mult viața profesională și personală.

Din fericire, în prezent există soluții terapeutice eficiente. Medicii psihiatri și psihoterapeuții pot oferi sprijin în ameliorarea simptomatologiei și în prevenția recăderilor. Tratamentele medicamentoase acționează țintit, cel mai adesea prin reglarea nivelului de serotonină, iar psihoterapia poate duce la o înțelegere a mecanismelor psihice care au dus la debutul simptomelor. Oricând simți că este momentul, poți cere ajutor specializat și vei vedea că nu este nevoie să te lupți singur cu stările tale.” – Dr. Brîndușa Caval, medic psihiatru adulți.

Manifestări corporale ale atacului de panică

La nivel biologic și evolutiv, oamenii sunt, în mod natural, înzestrați cu o capacitate de a răspunde la stres și la evenimente care pun viața în pericol (răspunsul natural de tipul “luptă sau fugi”), prin activarea sistemului nervos simpatic cu efect mobilizator. De asemenea, sunt înzestrați în mod natural cu abilitatea de a se detensiona treptat, odată ce pericolul a trecut. Atunci când sistemul nervos parasimpatic, responsabil de recuperare și odihnă, nu reintră în funcțiune după mobilizarea la acțiune, o persoană va continua să experimenteze senzații fizice accentuate caracteristice atacurilor de panică sau anxietății.

Nu de puține ori, senzațiile corporale cauzate de un atac de panică pot fi atât de puternice, încât persoana în cauză este convinsă că are o boală grea, că este în pericol de a suferi un infarct sau este chiar în pericol de moarte. Astfel, înainte de a încadra simptomele resimțite într-un diagnostic anume, este important să se excludă alte cauze medicale. De aceea, o vizită la medicul specialist și analize medicale specifice ar trebui să fie premergătoare vizitei la un centru de psihoterapie și psihiatrie.  

În rândurile următoare vom aborda diversele simptome pe care un atac de panică le poate declanșa, care sunt diferențele simptomatice dintre un atac de panică și stările de anxietate și, în final, câteva gânduri care te pot ajuta în cazul unui atac de panică. 

Simptomele atacurilor de panică 

Cele mai comune stări asociate cu un atac de panică sunt teama și groaza. Însă un atac de panică se resimte foarte mult în corp, visceral. Astfel, simptomele unui atac de panică sunt:

Simptome fizice:

  • bătăi accelerate ale inimii; 
  • respirație accelerată sau dificultăți în respirație;
  • senzație de sufocare;
  • dureri în piept; 
  • transpirație abundentă; 
  • tremurături;
  • greață;
  • amețeală; 
  • dureri de stomac;
  • senzația de amorțeală sau furnicături;
  • frisoane sau senzația de căldură accentuată.

Simptome emoționale:

  • stări de frică intensă;
  • senzația de deconectare față de propria persoană;
  • senzația de detașare față de lumea din jur;
  • lipsa controlului; 
  • senzația de pericol ce nu poate fi evitat; 
  • dorința puternică de fugă sau evitare. 

Uneori apare frica de a nu pierde controlul sau de a „înnebuni” și senzația subiectivă de catastrofă sau moarte iminentă. Debutul simptomelor este brusc și imprevizibil și poate porni de la o stare calmă, de relaxare sau de stres.

Atacurile de panică pot dura între 5-20 de minute, simptomele maxime fiind atinse la aproximativ 10 minute de la instalare. Unele persoane au câte un atac de panică la câteva ore, altele o dată pe zi, o dată pe săptămână sau o dată la un interval nedefinit de timp. 

Senzația care rămâne după un atac de panică poate fi una de stres, hipervigilență, îngrijorare pentru restul zilei sau de oboseală și epuizare cauzată de simptomatologia fizică intensă. Atacurile de panică frecvente și cu un impact major asupra funcționalității și calității vieții de zi cu zi sunt semnalele tulburării denumite tulburarea de panică (conform DSM-5, Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale, a cincea ediție).

Tipuri de atacuri de panică

Este important de știut că nu toate atacurile de panică sunt la fel. Mai jos sunt explicate tipurile de atacuri de panică în funcție de existența sau nu a unui factor declanșator.

Există 2 tipuri caracteristice de atacuri de panică:

Previzibile 

Pentru care cauza sau factorul declanșator este evident, așa cum se întâmplă în cazurile în care atacurile de panică au mai apărut.

Imprevizibile

Cele pentru care nu se poate identifica nicio cauză sau factor declanșator la momentul apariției (ex: în timpul relaxării sau somnului).

De asemenea, este important să știm să ne monitorizăm simptomele, intensitatea și frecvența lor, debutul, posibilele cauze. Toate aceste informații sunt foarte importante pentru un diagnostic corect, să știm să facem diferența între simptomele atacurilor de panică și simptomele de anxietate continuă prezentă în alte tulburări, așa cum la orice control medical de rutină, doctorul ne adresează astfel de întrebări.

Atacul de panică se deosebește de anxietatea continuă prin:

  • durata până la atingerea intensității maxime – apare în câteva minute;
  • natura episodică;
  • severitate – simptomatologia atacului de panică este în mod caracteristic mai severă.

Dacă atacurile de panică îndeplinesc doar o parte din criteriile de diagnostic din DSM-5, ele sunt denumite atacuri cu simptomatologie limitată (parțiale).

Exista anumite situații de viață care pot să potențeze, în funcție de psihic și organism, apariția unui atac de panica, și anume: 

  • stres legat de locul de muncă; 
  • cofeină; 
  • abstinența de la alcool și diverse droguri; 
  • durere cronică; 
  • anumite medicamente; 
  • diverse fobii (față de anumite obiecte și situații); 
  • amintiri traumatice. 

Sunt persoane ale căror circumstanțe de viață și predispoziții genetice le fac mai sensibile la a experimenta atacuri de panică. Este cazul persoanelor cu o personalitate anxioasă, care suferă de tulburări de dispoziție sau de tulburare bipolară, care au în familie persoane ce suferă de anxietate și tulburare de panică, persoanele care suferă de o condiție medicală cronică (diabet, tulburări ale glandei tiroide, boli cardiace), expuse la stres prelungit, expuse la un eveniment traumatic sau deosebit de stresant (divorț, separare, doliu și altele).

Atacurile de panică reprezintă un simptom și nu un diagnostic de sine stătător. Ele pot să apară în cadrul oricărei tulburări psihice (tulburări anxioase, depresive, psihotice, tulburări de personalitate, tulburare afectivă bipolară, obsesiv-compulsivă sau de comportament alimentar, tulburări ale consumului de substanțe) sau în cadrul unor afecțuni medicale (boli cardiace, respiratorii, vestibulare, gastro-intestinale), însă majoritatea nu îndeplinesc criteriile pentru diagnosticul de tulburare de panică.

Orice persoană poate trăi experiența unui atac de panică în decursul vieții sale.
Este util să fii pregătit și informat, să poți pune un nume, să înțelegi că este doar o stare și nu un pericol real, să conștientizezi ce ți se întâmplă. 

Câteva recomandări pentru ameliorarea și prevenția atacurilor de panică:

  • Să știi să înțelegi simptomele și să știi să recunoști ce ți se întâmplă – este primul pas în a rămâne în control asupra corpului și minții tale. Să ai la îndemână persoane, linii telefonice, aplicații la care poți apela pentru alinare. Să fii conștient că este doar un atac de panică ce va trece în câteva minute. Să știi că ești în siguranță și că pericolul de moarte este doar o senzație.
  • Să incluzi mișcare, exerciții fizice în rutina zilnică. Ajută în reducerea nivelului de stres resimțit și în limpezirea gândurilor. Este dovedit științific faptul că endorfinele pe care le secretă corpul în timpul mișcării ajută la ameliorarea nivelului de stres resimțit. 
  • Să meditezi sau să înveți tehnici de respirație conștientă. Yoga poate reduce impactul dat de stresul zilnic și de anxietate. Respirația conștientă ajută la relaxarea și detensionarea minții. Este important să-i dăm creierului timp pentru relaxare și detensionare.
  • Să dormi suficient. Somnul este modalitatea în care corpul nostru se reface; la fel și mintea, mușchii și memoria. Lipsa somnului sau un somn de scurtă durată ne face mai puțin răbdători și mai iritabili; astfel, cu cât suntem mai odihniți, cu atât vom fi mai capabili să gestionăm stresul și problemele de peste zi cu o minte mai clară. 
  • Să cauți ajutor specializat. Simptomele atacurilor de panică sunt, cu adevărat, solicitante, putând afecta funcționalitatea de zi cu zi atât în viața personală cât și la locul de muncă. Oricând poți apela la sprijin din partea celor dragi, dar mai ales, la sprijin de specialitate. Pe lângă psihoeducație și oferirea de explicații pentru ceea ce resimți, un specialist în sănătate mintală te poate învăța tehnici de ameliorare a simptomelor și ghidare în a identifica sursa atacurilor de panică. 

Adesea, persoanele care experimentează aceste stări trăiesc cu preocuparea sau îngrijorarea persistentă privind apariția unui nou atac de panică. De asemenea, o schimbare dezadaptativă a comportamentului provocată de atacurile de panică poate fi evitarea expunerii la situații care ar putea provoca un nou episod. Dacă alegi să-ți confrunți atacurile de panică, vei învăța despre răspunsurile naturale ale corpului tău, vei înțelege legătura dintre anumite gânduri și senzațiile corporale, vei confrunta fricile prin curajul de a te expune treptat, în ritmul tău, la situațiile inconfortabile. Întotdeauna progresăm atunci când nu lăsăm inconfortabilul să ne dicteze viața, sub orice formă apare el, chiar și a atacurilor de panică.

Articol scris de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Fondat în anul 2013 ca primul centru medical din România dedicat tratării depresiei şi tulburărilor asociate, Centrul Medical Bellanima pune astăzi la dispoziţia clienţilor săi experienţa şi cunoştinţele unei echipe de specialişti din domeniul psihiatriei, psihologiei clinice și psihoterapiei pentru diagnosticarea şi tratarea, în mod integrat si pluridisciplinar, unei arii vaste de tulburări şi probleme psihice, pentru toate grupele de vârstă.

Share:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.