Anxietatea de separare este o tulburare care se manifesta printr-un sentiment de frica excesiva in legatura cu faptul ca li s-ar putea intampla ceva rau lor sau celor dragi lor, de regula, ducand la pierderea sau separarea de acestia.
Cum se manifesta tulburarea de anxietate de separare?
Principalele semne ale anxietatii de separare sunt fricile si ingrijorarile excesive. Copiii care experimenteaza anxietate de separare isi fac griji in mod constant refuzand sa mearga la gradinita sau la scoala, au crize de plans care insotesc momentul separarii, refuza sa doarma singuri si au chiar cosmaruri ce au ca subiect separarea. Copiii cu anxietate de separare au tendinta sa sta tot timpul in preajama parintilor. Anxietatea de separare la prescolari, dar si la copiii mai mari se poate manifesta prin refuzuri si imbolnaviri, dureri de cap sau de burta atunci cand trebuie sa se separe de parinti.
Care sunt cauzele tulburarii de anxietate de separare la copii?
Tulburarea de anxietate de separare apare pentru ca un copil se simte in nesiguranta intr-un fel sau altul. Uitati-va la orice ar fi putut sa dezechilibreze lumea copilului dvs., sa il fi facut sa se simta amenintat sau ar fi putut sa provoace schimbari in rutina lui normala. Daca puteti sa identificati cauza sau cauzele de baza, o sa fiti cu un pas inainte sa va ajutati copilul sa treaca peste obstacolele pe care le are de trecut. Unele dintre cauzele comune care pot determina anxietate de separare la copii sunt:
Schimbari in mediul inconjurator
La copiii care sunt susceptibili la anxietatea de separare, este posibil ca schimbarile – cum ar fi o casa noua, o scoala sau cresa noua – sa determine tulburarea de anxietate de separare.
Stresul
Situatii stresante cum ar fi schimbarea scolii, sau pierderea cuiva indragit, inclusiv a unui animal de companie, pot determina astfel de simptome.
Atitudine parentala ultraprotectoare
In anumite cazuri tulburarea de anxietate de separare poate fi manifestarea anxietatii parintilor– parintii si copii isi pot alimenta unul altuia anxietatile.
Cum se intervine?
Psihiatrii de copii, psihologii clinicieni si psihoterapeutii specializati in dezvoltarea copilului pot diagnostica si trata tulburarea de anxietate de separare. Ei pot integra informatia de acasa, de la scoala, fiind necesara cel putin o vizita clinica pentru a pune un diagnostic. Specialistii pot adresa plangerile referitoare la durerile fizice, identifica gandurile anxioase, ajuta copilul sa dezvolte strategii defensive si sa conduca la gasirea de solutii. Interventia profesionala pentru anxietatea de separare poate include :
Terapia prin cuvant
Terapia prin cuvant ofera copilului dvs. un context potrivit pentru a-si exprima trarile. A avea pe cineva care sa asculte in mod empatic si sa il ghideze catre a-si intelege propria anxietate poate fi un tratament foarte eficient.
Terapia prin joc
Puterea terapeutica a jocului este des intalnita si eficienta in a-i face pe copii sa vorbeasca despre ceea ce traiesc.
Consiliere familiala
Consilierea familiala il poate ajuta pe copil sa contraatace gandurile care ii hranesc anxietatea, pe cand dvs. ca parinte puteti sa il invatati pe copil modalitati de a face fata mai bine la situatiile concrete care il anxieteaza.
Medicatie
Medicamentele pot fi utilizate pentru tratarea cazurilor severe de tulburare de anxietate de separare. E indicat sa fie utilizate numai impreuna cu alte terapii.
Un articol de Oana Georgescu, psiholog clinician si psihoterapeut specializat in terapia copilului si adolescentului.
Daca observati semne de anxietate de separare la copii, va asteptam la o programare in clinica Bellanima.