Stima de sine scăzută: ce impact are asupra calității vieții?

O femeie cu stimă de sine scăzută

Stima de Sine Scăzută | Bellanima

De câte ori nu ți-ai zis, în diverse situații de viață, “Dacă aș reuși să mă plac mai mult…” ?

Este replica tipică pe care și-o adresează o persoană cu o stimă de sine scăzută.

Ce este stima de sine?

Stima de sine este părerea pe care o ai despre tine însuți. Atunci când ai o stimă de sine crescută, tinzi să te percepi într-o manieră pozitivă și să te raportezi la viață într-un mod optimist. Persoanele cu stimă de sine ridicată știu că sunt persoane valoroase și le vine foarte ușor să-și identifice și enumere calitățile. 

Termenul “stimă” vine din latinescul “aestimare” și semnifică să apreciezi, să valorizezi, să estimezi; iar stima de sine este aprecierea cognitivă și emoțională a propriei valori de sine. Stima de sine este conturată de gândurile pe care le ai, de interacțiunile avute și de experiențele trăite. 

În psihologie, stima de sine se referă la modalitatea subiectivă în care o persoană se percepe pe sine și valoarea sa umană. Cu alte cuvinte, stima de sine înseamnă cât de mult te placi pe tine însuți, indiferent de circumstanțe. 

În calitate de construct psihologic, stima de sine are la bază dezvoltarea mai multor factori, cum ar fi:

– încrederea în sine

– sentimentul de siguranță

– identitatea proprie

sentimentul de apartenență

– sentimentul competenței.

Stima de sine este diferită de încrederea în sine! 

Încrederea în sine se referă la credința în sine și în propriile abilități și capacități – această credință se poate schimba, în funcție de situație. Pe de altă parte, stima de sine are legătură cu modalitatea în care te apreciezi și te valorizezi pe tine însuți – aceasta se dezvoltă și se schimbă de-a lungul vieții, în funcție de experiențe și interacțiuni. 

Stimarea sinelui are un mare impact asupra calității vieții: are un cuvânt de spus în relațiile personale pe care le avem, în obiectivele profesionale pe care ni le setăm și influențează inclusiv sănătatea noastră mintală. 

Ce este și cum arată o stimă de sine scăzută?

O stimă de sine scăzută se manifestă în diverse moduri, prin diverse gânduri, sentimente și acțiuni. Atunci când avem o stimă de sine scăzută, tindem să ne privim pe noi înșine, lumea înconjurătoare și viitorul nostru într-un mod negativ, critic, întrebător. Atunci când se confruntă cu provocări, o persoană cu o stimă de sine scăzută tinde să se îndoiască de sine. De asemenea, dialogul interior al acestei persoane este unul marcat de frică, întrebări și reproșuri: “Nu ești bun/ă de nimic!”, “Nu o să reușești!”, “Nu ai realizat nimic în viață”.
Este felul în care vorbești cu tine însuți, dialogul intern, narațiunea pe care o construiești despre tine. În timp, dialogul acesta intern îți conturează modalitatea în care vezi și te raportezi la viață. 

Stima de sine scăzută te face propriul sabotor: te tragi singur în jos. Asta din cauză că te simți nedemn de iubire, diferit și incompetent. Persoanele cu stimă de sine scăzută sunt foarte sensibile – au un simț de sine fragil, care poate fi cu ușurință rănit de către cei din jur. 

O persoană cu o stimă de sine scăzută vrea mereu să le facă pe plac celor din jur; este mereu dispusă să facă foarte multe lucruri pentru a le face pe plac părinților, șefilor, prietenilor, comunității. Este captivă acestei nevoi de a îndeplini standarde de perfecțiune. O persoană cu o stimă de sine scăzută pune puțin preț pe propriile păreri și idei. Credința sa este că ceilalți sunt mai capabili. Iar teama sa de eșec poate fi atât de paralizantă, încât ajunge să pună singură frâne potențialului său.

Cauze pentru o stimă de sine scăzută

La baza unei stime de sine scăzute se află gândurile și părerile negative despre sine. 

Însă nimeni nu se naște cu o asemenea credință – ci o dezvoltă în timp, prin experiențele de viață pe care le trăiește. Felul în care te tratează cei din jur, în special atunci când crești și te dezvolți, va avea un mare impact asupra adultului care vei deveni. 

Experiențele umane din perioada de creștere și dezvoltare care erodează stima de sine sunt:

Pedepse, abuz, neglijență în copilărie

Acestea sunt experiențe foarte puternice, mai ales pentru un copil. Copilul expus unor asemenea experiențe ajunge să creadă că le merită pentru că este un copil rău. Printr-o asemenea concluzie (eronată) reușește el să dea sens acestor experiențe.

Insuficiente gesturi de afecțiune, laudă, iubire sau încurajare

Uneori, este posibil să nu fi avut în copilărie experiențe deosebit de traumatizante sau experiențe negative. O stimă de sine scăzută poate să aibă la bază un deficit de experiențe pozitive

Eșec în a îndeplini așteptările celor din jur

Fie că vorbim despre standardele impuse de părinți sau de către figuri cu autoritate. Nici nu mai contează dacă respectivele standarde sunt corecte sau echilibrate – concluzia cu care pleacă persoana este aceea că nu a fost capabilă sau suficientă pentru a le atinge.

Incapacitatea de integrare într-un grup

Apartenența la un grup este deosebit de importantă – este chiar necesară pentru supraviețuire. Să te simți diferit, ciudat, mai ales în timpul adolescenței (atunci când ți se conturează identitatea), are un impact mare asupra stimei de sine. 

Se observă faptul că primele experiențe de viață au un impact major asupra stimei de sine. Ca adult, nivelul poate oscila, acest lucru depinzând de experiențele de viață și de gradul de interiorizare a acestora. Un mediu de lucru funcțional sau disfuncțional ori o relație romantică fericită sau nefericită pot influența nivelul stimei de sine.

Impactul unei stime de sine scăzute asupra vieții

Trăim într-o lume unde există o epidemie de stimă de sine scăzută. Acest lucru afectează toate aspectele vieții, de la felul în care ne privim pe noi înșine și locul nostru în lume, de la experiențele trăite și interpretarea pe care le-o acordăm, până la modalitatea în care reacționăm în diverse situații.
În general, stima de sine ne ghidează în a lua decizii sănătoase, constructive și adaptative. Atunci când acest sistem este viciat, toate aceste aspecte au de suferit. Când acest sistem este viciat (din diverse cauze), ajungem să tolerăm situații de abuz, să ne facem rău sau să le facem rău celor din jur (bullying, înșelat), îmbrăcând totul în efortul de a-i face pe ceilalți să ne iubească sau în efortul de a ne amorți propriul sentiment de inutilitate. 

Specialiștii afirmă faptul că, în timp ce persoanele cu stimă de sine ridicată se concentrează pe dezvoltare și creștere, persoanele cu stimă de sine scăzută își concentrează eforturile pe a nu face greșeli în viață. Uneori, nivelul stimei de sine poate fi atât de scăzut, încât persoana să fie încercată de gânduri suicidare. 

Efectele unei stime de sine scăzute

O cascadă de sentimente de inutilitate, lipsa valorii, strategii de apărare, vulnerabilitate psihologică, probleme sociale și comportamente de risc. O stimă de sine scăzută afectează starea de bine generală, influențează aspirațiile unei persoane, obiectivele pe care și le setează.

Cum să ne îmbunătățim nivelul stimei de sine?

Stima de sine scăzută nu este un diagnostic, nu este încadrată în DSM-V (cea mai nouă ediție a Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale). Cu toate acestea, simptomele și efectele sale sunt foarte reale. Iar persoanele cu o stimă de sine scăzută pot fi ajutate de către psihoterapeuți. Dar eforturile specialiștilor pot fi întărite de eforturile proprii.

Pașii pe care îi putem face pentru a ne îmbunătăți nivelul stimei de sine sunt:

– să conștientizăm gândurile negative;

– să interogăm aceste gânduri și credințe de sine negative;

– schimbarea dialogului interior, dintr-unul cu ton negativ, într-unul mai blând;

– practicarea compasiunii și a curiozității de a ne cunoaște cu adevărat.

„De asemenea, pentru o stimă de sine crescută este necesar să devenim din ce în ce mai conștienți de propriile calități (prin amintirea succeselor trecute, celebrarea realizărilor prezente), să avem relații în care să ne simțim validați, să manifestăm grijă față de noi (sub diverse forme: stil de viață sănătos, renunțarea la activitățile sau relațiile care nu sunt benefice, realizarea unor activități care ne fac plăcere) și să renunțăm să ne mai comparăm cu alte persoane.” – Natalia Constantinescu, Psihoterapeut și Psiholog clinician.

Intervenție de specialitate

Intervenția de specialitate constă, în principal, în psihoterapie, existând trei abordări de bază: psihodinamică, cognitiv-comportamentală și umanist-experiențială. 

Terapia psihodinamică 

Ajută la explorarea trecutului și identificarea cauzelor stimei de sine reduse (ex.: părinți critici, autoritari sau perfecționiști), precum și la exprimarea verbală a nevoilor personale. 

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) 

Ajută la identificarea credințelor centrale, la dezvoltarea unor credințe și reguli mai flexibile, la testarea credințelor și predicțiilor negative prin experimente comportamentale, confruntarea fricilor, testarea noilor credințe funcționale și trăirea conform lor. 

Terapiile umaniste-experiențiale 

Terapia Gestalt, terapia centrată pe client, terapia existențială, terapia centrată pe emoții etc. – sunt eficiente în îmbunătățirea stimei de sine întrucât se centrează pe calitățile și resursele personale, atingerea propriului potențialului, trăirea experienței de a fi validat și acceptat cu adevărat într-o relație (relația terapeutică), precum și trăirea unor experiențe emoționale care facilitează creșterea personală.

Stima de sine scăzută poate contribui la dezvoltarea anumitor tulburări emoționale (depresie, anxietate), al căror tratament poate include, în anumite situații, nu doar psihoterapie, ci și tratament farmacologic (ex.: antidepresive, anxiolitice), recomandat de specialist.

În concluzie, poate fi destul de dificil să realizezi că ești propriul tău sabotor. Dar, în același timp, acest aspect vine și cu o veste bună: tot în mâinile tale (sau, mai bine spus, în gândurile tale) este și soluția. Fă primii pași în a scăpa de stima de sine scăzută, cu ajutorul specialiștilor Bellanima.

Lasa un comentariu

Incepe aici
close slider

Ofertă promoțională

Evaluare psihologica preliminara (2h) - 240 lei


Primul pas pe care il recomandam clientilor nostri, pentru a intelege ce anume poate fi imbunatatit din punctul de vedere al starii lor interioare, este evaluarea psihologica preliminara (2h) care are un pret special in aceasta luna.

La Bellanima, fiecare caz este tratat in mod personalizat, in functie de dificultatile, nevoile, obiectivele si resursele clientului nostru...


Detalii Pachet