fbpx

Cum afectează traumele din copilărie adultul de azi?

Traumele din copilărie și efectele sale

Atunci când ne gândim la copilărie, ne imaginăm acea perioadă a vieții în care ar trebui să ne simțim în siguranță, să fim protejați și iubiți, indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Din nefericire, realitatea este că mulți copii trec prin experiențe traumatizante, care influențează profund dezvoltarea psihică, emoțională și fizică, dar și modul în care aceștia formează relații cu cei din jur.

Sursele traumelor din copilărie sunt asociate cu abuzurile, neglijarea sau maltratarea. În funcție de natura evenimentelor traumatizante, dar și de sprijinul primit de la cei din jur sau de la specialiști, acestea pot fi depășite. În acest fel, adulții care au trecut prin situații dureroase în copilărie pot avea vieți normale și pot forma relații sănătoase cu cei din jur.

Studiile arată că flexibilitatea psihologică a persoanei, suportul social și/sau familial, scăderea comportamentului evitant și trăsăturile pozitive de personalitate precum curiozitatea, deschiderea, sociabilitatea sunt factori protectori în raport cu simptomele de depresie și stres post-traumatic pe care individul le poate resimti ca urmare a traumei. Aici facem referire la indivizii cu traume repetate în copilărie, dar cu impact mai mic în viața lor de copil. Cei cu traume cu impact puternic au o flexibilitate psihică mai redusă„, ne spune psihoterapeutul Ana Benali.

Ce forme pot lua traumele din copilărie?

Educația primită și experiențele acumulate de-a lungul vieții ne ajută să analizăm și să înțelegem rolul/poziția noastră în evenimentele prin care trecem. Spre deosebire de adulți, copiii au o experiență de viață limitată la care să apeleze și tind să creadă că ei sunt cauza evenimentelor traumatizante prin care trec.

Traumele din copilărie pot fi sub forma:

  • abuzurilor fizice sau sexuale;
  • participarea la evenimente traumatizante (de exemplu, un accident auto);
  • bolile grave și perioadele de spitalizare extinse;
  • violența domestică (asupra copiilor sau altor membrii ai familiei);
  • bullying-ul.

Însă, trauma poate fi și subtilă. Un eveniment, o situație, o vorbă, momente care par lipsite de importanță, dar care pot impacta inconștientul copilului și se pot manifesta sub diverse forme debilitante emoțional pentru viitorul adult. În definitiv, conceptul de traumă este perceput diferit de fiecare individ, în funcție de experiența sa de viață și filtrul emoțional și psihologic prin care a privit.

Factorii care pot crește posibilitatea ca un eveniment neplacut sau traumatizant din copilărie să creeze dificultăți în viața adultă includ:

Traumele experimentate și efectele acestora sunt unice pentru fiecare copil, chiar și pentru cei care au trecut prin aceleași experiențe. Factorii care pot crește posibilitatea ca un eveniment advers din copilărie să creeze dificultăți în viața adultă includ:

Vârsta

Traumele pot lăsa cicatrici emoționale și se pot produce la orice vârstă, dar copiii cu vârste sub 8 ani care trec printr-o astfel de situație sunt deosebit de vulnerabili.

Nivelul traumei

Nu toată lumea experimentează traumele în același mod. Unii copii își pot reveni de la factorii de stres majori, în timp ce alții sunt mai afectați de lucruri care, la suprafață, par mai puțin severe. În general, cu cât trauma este mai extremă, cu atât este mai mare riscul apariției unor probleme emoționale de durată.

Durata evenimentelor traumatice

Expunerea cronică sau repetată la evenimente adverse crește riscul unor probleme de durată. Copiii care sunt martori la violență repetată sau cei care sunt abuzați după sunt mai susceptibili de a avea probleme pe termen lung decât cei care se confruntă cu un eveniment unic, cum ar fi un accident de mașină.

Recunoașterea semnelor care indică o traumă în cazul copiilor

Pentru cei mici, chiar și pentru adulți uneori, este greu să explice în cuvinte prin ce au trecut și cum au fost afectați. În cazul copiilor, una din modalitățile de a identifica semnele unui eveniment advers este monitorizarea comportamentului.

Printre schimbările de comportament care pot apărea se numără:

  • mâncatul excesiv sau diminuarea poftei;
  • probleme de somn;
  • stagnarea sau regresia în cazul anumitor abilități;
  • iritabilitatea;
  • anxietatea de separare, mai ales în cazul copiilor mici.

Efectele traumelor din copilărie asupra sănătății 

Evenimentele din copilărie pot lăsa urme emoționale adânci care pot fi observate de-a lungul vieții. Copiii care suferă de evenimente traumatice au șanse mai mari de a dezvolta probleme de sănătate, inclusiv:

Cum arată relațiile personale ale adulților cu traume din copilărie?

În lipsa unui ajutor specializat, traumele din copilărie pot avea un impact major atât asupra convingerilor personale, cât și asupra relațiilor personale la maturitate. Adulții care au trecut prin evenimente traumatizante pot crede că nu merită afecțiunea și sprijinul celor din jur. O astfel de atitudine, chiar și inconștientă, afectează relațiile pe care aceste persoane le construiesc cu cei din jur.  

În plus, aceste persoane pot considera că nu se ridică la înălțimea așteptărilor, ceea ce determină o lipsă de ambiție. În timp, aceste sentimente pot duce la izolarea adulților care au suferit traume la începutul vieții și accentuarea problemelor cu care se confruntă.

Riscul de depresie al adulților cu traume din copilărie

Adulții care au fost expuși la traume din copilărie sunt considerabil mai predispuși la depresie. Depresia afectează modul în care indivizii se privesc pe ei înșiși, pe ceilalți și lumea din jurul lor. Această tulburare mintală poate, de asemenea, să genereze probleme emoționale și chiar fizice.

Printre simptomele și manifestările la care trebuie să fim atenți în cazul depresiei se numără:

  • stări de tristețe;
  • dificultăți de concentrare;
  • stări exacerbate de frică, vinovăție sau îngrijorare;
  • schimbări bruște/dese ale dispoziției;
  • dificultăți legate de relaționarea cu familia sau prietenii;
  • consumul excesiv de alcool sau substanțe periculoase;
  • insomnie;
  • stres cronic;
  • ostilitate sau chiar violență față de cei din jur;
  • gânduri legate de suicid sau autovătămare.

Cum depășim traumele din copilărie?

Problemele prin care am trecut în copilărie sunt un subiect sensibil, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să vorbim despre acestea și să cerem ajutorul celor din jur pentru a le depăși. Pe măsură ce creștem și înțelegem mai bine lumea din jurul nostru putem ajunge la concluzia că ne putem îmbunătăți relația pe care o avem cu propria persoană și cu cei din jur.

Depășirea traumelor din copilărie poate fi un proces complex, dar prin care nu trebuie să trecem singuri. Specialiștii ne recomandă:

Ajutorul unui terapeut 

Terapeuții pot fi alături de adulții care vor să înțeleagă și să depășească traumele copilăriei. Expertiza psihologilor și psihiatrilor le permite să înțeleagă particularitățile fiecărei traume și să adapteze terapiile și tratamentele oferite în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Învățarea lecțiilor din trecut

Odată ajunși la maturitate putem să recunoaștem comportamentele toxice și abuzive, astfel încât să le evităm atunci când apar în viețile noastre sau celor dragi nouă. De asemenea, traumele prin care am trecut ne permit să luăm decizii mai bune în relațiile cu cei din jur.

Hobby-urile

Practicarea unor hobby-uri permite adulților să evolueze ca indivizi și să construiască un sentiment de mulțumire față de propria persoană. Este important ca cei care au experimentat traume în copilărie să știe că experiențele lor din trecut nu trebuie să le definească restul vieții.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.